COPII

Îmi doresc ca, într-o zi când copiii mei vor avea 12-15 ani, să îi iau de la şcoală şi să îi duc în lume. Mai concret, o perioadă oarecare de timp, să ne plimbăm împreună în jurul pământului fără televizor, fără telefon sau Internet. Toată ziua să le spun basme, să inventăm împreună poveşti sau, poate, doar să semănăm răzoare de ceapă în toate locurile pe unde vom trece şi vom trăi. Să învăţăm limbile satelor de adopţie, începând cu primele silabe din cuvintele care semnifică pâine, trecând apoi la graiurile comportamentelor umane si, de ce nu, la suflete. Şi, în general, să învăţăm împreună să fim creatori, macar în această plimbare.

Numai după o asemenea călătorie, voi fi sigură că le-am arătat copiilor mei toate faţetele vieţii si mai ales, voi fi sigură, ca de acum înainte nu îi va mai condiţiona nimic şi vor şti să aleaga.

Lasă un comentariu