februarie 5, 2010 la 12:05 PM (DAR VĂ ROG)
Tags: tramvai
Propun să se descopere o poezie scrisă de Eminescu care să fi fost dedicată tramvaiului 20. Propun să se ofere voluntari nişte mistici care să cadă în transă când trece tramvaiu 20. Propun să se predea cursuri despre tramvaiu 20 în toate universităţile din lume . Propun inventarea unor excursii special dedicate tramvaiului 20. Propun ca tramvaiul 20 să devină sensul vieţii şi menirea tuturor cetăţenilor care încă nu au aşa ceva.
Propun ca tramvaiul 20 să participe la viitoarele alegeri prezidenţiale. Propun ca toate casele din lume să fie prevăzute cu încăperi special proiectate să adăpostească altare la care oamenii să se închine tramvaiului 20. Propun să fie decoraţi toţi cei care călătoresc cu tramvaiu 20.
13 comentarii
ianuarie 27, 2010 la 11:05 AM (DAR VĂ ROG)
Tags: aici chiar e vorba despre sex, cealalta fata a sexului, sex
Avioanele din hârtie ca şi prostituatele sunt ceva de vis. Am nişte planuri cu ele.
“În ceea ce priveşte Danemarca, tratamentul a fost propus de specialiştii danezi în geriatrie care au ajuns la concluzia că viaţa bătrânilor se va îmbunătăţi dacă vor avea parte de mai multă apropiere umană.
Astfel, au fost formate şi educate câteva infirmiere speciale care să se ocupe de toaleta bătrânilor dintr-un spital. În plus, respectivele infirmiere le ofereau bătrânilor toată atenţia lor, erau tandre cu ei, le ofere favoruri sexuale etc. Şi tratamentul a mers! Bătrânii s-au simţit mai bine şi chiar au diminuat cantitatea de pastile pe care o foloseau pentru diferitele afecţiuni.
Aceasta este o lecţie de umanitate aş spune eu, iar prostituatele au făcut un job pe care puţini dintre noi l-ar accepta chiar dacă să înfrumuseţezi ultimii ani din viaţa unora dintre semenii noştri este o sarcină nobilă. E, conform Valeriei Tasso, cam despre asta este vorba: prostituatele sunt capabile să facă anumite gesturi umane pe care mulţi dintre noi le găsesc dezgustătoare, dar care în esenţă vorbesc despre iubire. Găseşti tot textul aici.
18 comentarii
ianuarie 16, 2010 la 12:07 PM (FOTO)
Tags: parbrize, sange, sex, usi
29 comentarii
ianuarie 15, 2010 la 11:50 AM (FOTO)
Tags: dacia, hostel, sisif
Dacia cea sfântă
O zi proastă
Bine aţi venit!
4 comentarii
ianuarie 12, 2010 la 11:57 AM (DAR VĂ ROG)
Să mă trezesc dimineaţa cu o întrebare fundamentală despre sensul vieţii, nu e ceva nou. Intensitatea este nouă. Parcă mă aflu undeva la mijloc. Şi nu îmi place. A fost mult mai intens când mă aflam la extreme.
Să joc rolul idealistului sau rolul lucidului, depinde de persoana pe care o am în faţă, nu e ceva nou. Intensitatea este nouă. Cred că sunt, în sfârşit, undeva la mijloc.
Să mi se pară că vorbele sunt inutile, că un discurs lung cât o noapte nu ilustrează nimic din ceea ce vreau să spun, nu este ceva nou. Intensitatea este nouă. Cuvintele nu mai ilustrează nimic din ceea ce sunt. De multe ori, nici gesturile. De multe ori, nici energiile. Aici chiar nu mai ştiu unde sunt.
… dar după cum zicea cineva la un moment dat… vine momentul în care le vom pierde şi pe toate astea…dar hai să spunem că eu nu sunt de acord şi că protestez…să spunem, deci.
7 comentarii
ianuarie 8, 2010 la 4:55 PM (DAR VĂ ROG)
Tags: a visa cu ochii deschisi ore in sir, barbati, In inima barbatilor, nemira, sex
Vă recomand asta. E o carte care spune destul de simplu, lucruri foarte complicate. Şi sintetizează bine câteva chestii despre secs şi identitatea de gen. În caz că aveţi preocupări din astea. Eu n-am. Pe cuvânt. Principala mea preocupare este expresia “a visa cu ochii deschişi ore în şir”. Cum? Nu aţi fost absolut obsedaţi de această expresie care apărea în mod absolut obsedant în absolut toate romanele copilăriei?
Mă rog, eu absolut da! Am fost absolut obsedată.
Şi mă puneam eu aşşşşeeea în poziţie standard de visat cu ochii deschişi. Şi stăteam eu aşşşşeeeeeea cu mâinile sub cap, cu picioarele cocoţate pe mobila de zestre a lu mamaie şi mă uitam eu aşşşşeeeeeea la o poză cu taică’miu când era mic. Care avea bucle. Taică’miu când era mic avea bucle şi semăna cu o fetiţă. E şocant pentru o fiică să ştie asta despre propriul său părinte. Mă rog, să revin. Şi deci stăteam eu aşşşşeeeeeeea şi visam cu ochii deschişi. Duomne, şi visam încontinuu, încontinuu. Până mă uitam la ceas de atâta visat. Observam astfel că trecuseră abia 10 minute de când mă pusesem în poziţia standard de visat cu ochii deschişi.
Pentru că eram snoabă şi pentru că eram sigură că toate fiinţele speciale “visează cu ochii deschişi ore în şir” mă autochinuaim şi mă mai uitam puţin la buclele lu taică’miu încercând să mai produc nişte visat cu ochii deschişi. Mărturisesc acum pentru prima dată în viaţa mea că niciodată nu am reuşit să depăşesec juma de oră de visat cu ochii deschişi ceea ce m-a făcut să conchid că aia erau nişte mincinoşi nenorociţi cu romanele lor cu tot. Iar în adâncul sufletului am păstrat mereu convingerea căpătată pe atunci că nu sunt o fiinţă nobilă.
10 comentarii
decembrie 21, 2009 la 7:54 PM (DAR VĂ ROG)
Am un moment de rătăcire. Pentru un post, voi transforma blogu în feisbuc.
Fiecare în direcţia ei. Adică în aer.
Bestia
Victime colaterale
Schimburi de emoţii
Trădătorul. Dă şi fuge.
Albă ca Zăpadă. Ea e, pe cuvânt!
8 comentarii
decembrie 21, 2009 la 11:00 AM (DAR VĂ ROG)
Tags: semi - fericire
- Dacă aş avea o lopată aş lua-o cu mine peste tot! (un tânăr de 19 ani care fusese dat afară de la casa de copii şi era foarte fericit că ninge şi că se înzăpezesc maşinile şi astfel, ajutând şoferii, poate să mai câştige şi el un leu, o banană…).
- El pare că e bine. Dacă te uiţi la el pare aşa… că e într-o stare de semi – fericire. (Un prieten despre un alt prieten în timp ce ne jucam cărţi. Un joc fără reguli în care norocul se schimba după cum voia vinul fiert).
- Nici depresiile nu mai sunt ce erau odată! (Eu în faţa unui ceai şi a unui om. Eram semi – tristă pentru că eram urâtă. Şi asta mă debusola pentru că, de obicei, oamenii pe care îi iubesc trezesc în mine părţile mele cele mai frumoase).
- Îmi pare rău pentru ce am făcut, dar şi mai rău îmi pare pentru ceea ce va urma. (Cu gura plină de zăpadă şi cu nasul îngheţat, ne spuneam asta unu altuia după ce, în prealabil, ne tăvăliserăm vitejeşte prin zăpadă).
9 comentarii
noiembrie 27, 2009 la 2:00 PM (DAR VĂ ROG)
Tags: carte, humanitas, premiul nobel, roman, viata si vremurile lui michael k
Nu ştiu de ce nu am zis la mai multă lume despre cartea asta. Probabil pentru că e cam depresivă. Şi se citeşte destul de greu. Vă recomand să o citiţi în zilele în care sunteţi optimişti.
47 comentarii
noiembrie 23, 2009 la 12:08 PM (DAR VĂ ROG)
Tags: balotesti, vot
Duomne, frumos la Baloteşti. O feerie. Cum naibilui ajunsesem acolo în ziua votului şi, mai ales, ce naibilui căutam la Baloteşti? Eeee…am şi eu un statut, o facultate… În special facultatea de a-mi uita cheile acasă exact în momentul în care constelaţiile se aliniază astfel încât să nu se găsească nimenea înlauntrul apartamentului meu.
Astfel sâmbătă spre duminică, în jurul orelor 4 dimineaţa, distinsa se afla cu geanta împrăştiată în faţa propriului bloc. Căutam ceva, evident. Şi nu, nu se aflau în posesia mea. Ci se odihneau nepăsătoare, probabil zâmbind ironic în interiorul camerei mele.
Au urmat nenumărate acţiuni de trezire din somn a unor suflete nevinovate până s-a milostivit unu şi m-a adunat de pe drumuri şi m-a oblojit. Dar aventura abia acuşicuţa începea.
Trezindu-mă cu freza pleoştită, mă uit în oglindă şi îmi dau seama că Baloteştiul este salvarea mea. Şi nu! nu! nu! îmi doream asta. Dar acolo se afla Locul/Gaura Neagră/Intrarea Magică, adică Doina, una dintre colegele de apartament. Celelalte se aflau fiecare căutându-şi rostul în mult mai îndepărtate zone ale planetei.
Şi purced. Schimb autobuze, tramvaie, metroaie. Toate astea din dorinţa de a intra în casă, de a înfăşca buletinu şi de a-mi exercita dreptul cu greu obţinut de feministele sufragete.
Ajung cu aventuri undeva lângă Baloteşti, apare şi Doina cu legătura de chei zornăind galeş şi în scurt timp realizăm împreună că nu prea mai am cum să mă întorc singurea înapoi la noi în Biucarest.
Astfel, în loc să ajung într-o cabină de vot, am ajuns la un grătar stropit cu pălincă unde le-am citit celor din jur horoscopul, precum şi pasaje dintr-o carte despre secs pe care, nu! nu! nu! o obişnuiesc să o ţin în geantă.
4 comentarii
